marți, 31 mai 2011

joi, 12 mai 2011

Raspuns la treaba aia cu carierele...


[...]

M-am incins, ca fenomenul asta ma intristeaza rau de tot. Facem umbra pe pamantul de cateva zeci de mii de ani, si uite ca in ultima suta de ani s-a gasit reteta succesului. In evul mediu majoritatea populatiei era indobitocita de biserica si stapanire, ai nostri traiau cu frica turcilor/tatarilor/etc. Munceau in namol pentru o coaja de paine pana la 50 de ani, cand mureau ca animalele. Puteau la fel de bine sa fie pietre. Acum in partea asta a lumii nu se mai moare de foame, nu mai traim cu frica razboiului sau a arsului pe rug din motive imbecile. Insa alegem sa ne infranam singuri, sa ne traim viata in functie de ce cred ceilalti despre noi. Se munceste sau "munceste" prosteste, fara imaginatie.


Sunt atatea emotii nedescoperite, atatea locuri de vazut, atatea rasarituri de soare la marginea unui drum... pe care le pierdem in metrou sau in trafic, incercand sa ajungem la 8 fara 5 la "job".

Ne bucuram de 2 saptamani vara la "all-inclusive", ne mandrim ca am fost la Amsterdam cu avionul si am fumat un joint, ne vedem superiori celor care n-au facut-o. De parca ar insemna ceva, de parca asta ar fi o realizare, sau de parca ar fi dovada fericirii. Pune lumea poze pe facebook cu ei in fata catedralelor, cautand admiratia celorlalti si nenorocita asta de recunoastere. "Da ba uite omu' s-a plimbat, uite poze cu el." GENIAL, ce pot sa zic! A fost acolo. El si alte milioane.

Si eu sunt tot asa. Ma misc greu luni dimineata, fac cele 8-9 ore regulamentare, ma bucur la prima de craciun, visez electrocasnicul lucios si masina puternica dar cu consum mic. Am luat credit pentru garsoniera cu vedere la blocul de vis-a-vis, la ultimul etaj am vrut ca sa vad cerul, serios vorbesc. Toate astea sunt o umplutura ieftina. Ma simt vinovat fata de mine si fata de timpul care trece. As vrea sa nu-mi mai pese de nimic, sa nu pretuiesc nimic in afara de propriul spirit, imaginatia, dorinta de a sti si de a simti.

Dar asta sunt eu. Tu esti altfel. Fiecare dintre noi are o firida in inima care asteapta sa fie umpluta pentru a fi fericiti. Unii au descoperit-o, au aflat care le este pasiunea, scopul. Majoritatea nu. Incercam sa umplem cu lucruri lucitoare, mici sau mari, cu aprobarea si invidia celorlalti, dar nu reusim niciodata. A trai inseamna a experimenta, a cauta sa faci TOT ce se poate face pe lumea asta.

marți, 11 mai 2010

Ingrozite


luni, 3 mai 2010

vineri, 11 septembrie 2009

Mi-am luat tastatură.


Yep. Logitech Wave. 183 RON de la Sigmanet.

Neagră și finuță; foarte interesant este felul în care tastele din mijloc sunt mai ridicate - chiar îmi place.

Deocamdată însă am câteva probleme, pentru ca Shift-ul e mai în stânga față de cum sunt obișnuite degetele, Enter-ul e mai sus și încă câteva chestii mărunte legate tot de poziționarea diferită a tastelor față de vechea tastatură.

Și fiindcă textul ăsta este practic primul pe care il scriu folosindu-mă de ea, trebuie sa recunosc ca deja e observă mari diferențe față de primele rânduri.

luni, 23 martie 2009

Poop. Pentru tine.

Cat de duda sa fii sa-ti pui in status "poop muult 4you, xulescu?"

Adica iti dau rahat din belsug, xulescule, fii fericit, criza te ocoleste. Serveste-te.