skip to main |
skip to sidebar
Ruine. Din toate punctele de vedere, ruine. Nimeni in parcarea goala, pustiu, seceta si vant.
Am ajuns acolo intr-o dupa-amiaza a unei sambete linistite, cand plictiseala ne-a alungat din orasul inghitit de toamna asta rece.
Plecand fara directie, indrumati de trafic mai mult, am luat-o inspre sud, unde dupa ce ne-am ratacit in mijlocul pustiului, a inceput sa ne placa. Am mers cu bacul, era chiar sa iesim din tara (is bune si barierele la ceva), ne-am indopat cu struguri dobrogeni si am ajuns... aici.
Un comentariu:
De frig...la un momentan peisajul a devenit alb negru...iarba se facuse gri si ami..mai spre negru asa..
Trimiteți un comentariu