skip to main  |
      skip to sidebar
          
        
          
        
Ruine. Din toate punctele de vedere, ruine. Nimeni in parcarea goala, pustiu, seceta si vant. 
Am ajuns acolo intr-o dupa-amiaza a unei sambete linistite, cand plictiseala ne-a alungat din orasul inghitit de toamna asta rece. 
Plecand fara directie, indrumati de trafic mai mult, am luat-o inspre sud, unde dupa ce ne-am ratacit in mijlocul pustiului, a inceput sa ne placa. Am mers cu bacul, era chiar sa iesim din tara (is bune si barierele la ceva), ne-am indopat cu struguri dobrogeni si am ajuns... aici.  
 
 
 
          
      
 
  
 
 
 
  
Un comentariu:
De frig...la un momentan peisajul a devenit alb negru...iarba se facuse gri si ami..mai spre negru asa..
Trimiteți un comentariu